Calul crestin

Era odata un om care s-a pierdut prin desert. Dupa vreo doua saptamani de hoinareala prin desert, intr-o zi torida vede in cele din urma casa unui misionar. Obosit si slabit se taraste pana la usa si se prabuseste in prag. Misionarul il gaseste si il ingrijeste pana ce calatorul isi recapata puterile. Simtindu-se mai bine, omul ii cere misionarului instructiuni pentru a ajunge in cel mai apropiat oras. Chiar cand dadea sa iasa din curte, omul vede calul celui ce l-a ingrijit. Se intoarce si ii spune misionarului: "As putea sa-ti imprumut calul si sa ti-l trimit inapoi cand voi ajunge in oras?"
Misionarul raspunde: Bineinteles, insa este ceva special la acest cal. Trebuie sa spui "Slava Domnului" ca sa il faci sa inainteze si "Amin" ca sa il faci sa se opreasca.
Nedand multa importanta explicatiilor, calatorul raspunde: "Bine, multumesc."
Asa ca se urca pe cal si spune: "Slava Domnului" si calul incepe sa umble. Apoi spune: "Slava Domnului! Slava Domnului!" si calul o ia la trap. Simtindu-se brav, omul spune: "Slava Domnului! Slava Domnului! Slava Domnului! Slava Domnului! Slava Domnului!" si calul o ia la goana. Curand omul vede ca se apropie de o prapastie si face tot ce poate ca sa opreasca calul.
"Hoooo... Stai! Opreste-te!!!!!"
In cele din urma isi aduce aminte: "Amin!"
Calul se opreste la 4 cm de marginea prapastiei. Apoi omul, usurat, se lasa pe spate in sa si spune: "Slava Domnului!". :)

Ce-i viata ta?

Ce-I viata ta? E o penita
Cu care scrii mereu pe-un drum.
Si-apoi la ultima portita
Tot ce-ai scris tu ca pe-o tablita,
Nu se mai sterge nicidecum.

Si vorbe-n vant si fapte rele
Raman pe veci ca-ntr-un album.
Pazit e scrisul tau de stele.
De-ai pune mari intregei sa-l spele,
Nu se mai sterge nicidecum.

In ceaul greu de judecata
Iti vei citi intregul drum.
Si vei zbucni in plans deodata.
Dar nici o slova-nlacrimata
Nu se mai sterge nicidecum.

n-o poate sterge decat sange,
dar sange sfant si nu oricum.
Ce inger trupul sau va frange?
Si-astfel, ce-ai scris, oricat ai plange,
Nu se mai sterge nicidecum.

Isus cel drag veni din zare
Ca tu sa scapi din foc si fum!
Prin El trecutul tau dispare.
Dar daca azi nu-I ceri iertare,
Nu se mai sterge nicidecum.

Isus pe lemn rabda arsita.
Isus e pretul tau acum.
Prin El esti alb ca lamaita.
Si tot ce-a scris candva penita
Nu se mai sterge nicidecum...

de Costache Ioanid

Legenda celor doua capre:

Doua capre de munte s-au întâlnit pe o potecă ce trecea pe lângă o prăpastie. Poteca era atât de îngustă încât permitea doar unui singur animal să treacă. În partea stângă se afla un mal abrupt şi în dreapta un perete vertical. Cele două capre se aflau faţă în faţă şi nu se mai puteau întoarce sau merge înapoi. Cum au rezolvat ele această dilemă? Dacă ar fi fost oameni, probabil că ar fi început să se împlingă unul pe altul până când ar fi căzut amândoi în prăpastie. Dar, conform legendei, caprele au avut mai multă minte. Una dintre ele s-a aşezat jos pe potecă şi a lăsat-o pe cealaltă să treacă peste ea - şi astfel amândouă au scăpat cu bine.

Give me Jesus

Niciodata mulţumit

Doi prieteni s-au intalnit pe strada. Unul dintre ei parea trist, aproape pe punctul de a plange. Celalalt a spus: "Hei prietene, ce s-a intamplat de arati de parca ar fi sfarsitul lumii?"
Omul a raspuns: "Stai sa vezi. Acum trei saptamani, a murit un unchi de-al meu si mi-a lasat 50.000$"
"Nu-i rau deloc", a urmat raspunsul.
"Stai, de abia incep. Acum doua saptamani, un var pe care nu l-am cunoscut niciodata a dat ortu' popii si mi-a lasat 95.000$.
"Pai, .... Asta e super. Mi-ar place si mie."
"Saptamana trecuta a murit bunicul meu. Am mostenit aproape un million."
"Deci pana la urma de ce esti asa trist?"
"Saptamana aceasta nu mi-a venit nimic."

Here with me

Vine o zi

Vine-o zi, vine-o zi
Cand dureri nu vor mai fi
Nu vor fi nori pe cer
Lacrimi ochii n-or umbri
Va fi pace-n veci de veci
Cand in ceruri ai sa pleci
O, ce zi, ce glorioasa zi v-a fi

Oare atunci cum va fi?
Faţa cand ii voi privi
Cand pe Domnul voi vedea
Chiar eu salvat prin jertfa Sa
Cand de mana ma va lua
Şi ma va duce-n ţara Sa
O, ce zi, ce glorioasa zi v-a fi

Nu vor fi, nu vor fi
Greutati, dureri de sus
Nici necaz de orice fel
Boli şi lacrimi colo sus
Va fi pace-n veci de veci
Cand in ceruri ai sa pleci
O, ce zi, glorioasa v-a fi

Am vazut pe strada un copil gol, inghetat si flamand.
M-am suparat si i-am strigat lui Dumnezeu:
- De ce permiti acest lucru? De ce nu faci nimic?
Dumnezeu nu mi-a raspuns.
In aceeasi noapte, cand ma asteptam mai putin, mi-a raspuns:
„Am facut ceva: te-am creat pe tine”.