Saturday, April 26, 2008

Noaptea


noaptea..
razele de ploaie
oglindesc un galben
stralucind in ochii
plini de Soare
in culoarea sperantei
eziti si te intrebi
pana cand ?
pana cand ?!
pana cand
o lumina moare
..si totusi
Soarele lumineaza.
noaptea..


Wednesday, March 12, 2008

Monday, March 10, 2008

Friday, February 8, 2008

Sapte usi


La o usa cu pacate
(cum sunt toate…)
A batut încetisor
mâna cea cu sfânt izvor.
A batut cu bunatate.
Însa omul cu zavor
era prins de Asmodeu
Într-un somn adânc si greu.

Si-a batut din nou la usa
bratul dragostei divine.
-Cine bate? Cine bate?
-Eu sunt, Leul care vine;
astazi Mielul blând si mut,
dat la moarte pentru tine.
-Pentru mine? Cum se poate?
Dar ce crima am facut?
Eu nu mint, nu fac trafic,
casa nimanui nu stric,
nu ma-mbat, nu trag tutun,
nu ma cert, nu ma razbun…
Eu sunt omul cel mai bun.
La biserica ma duc…
si la Pasti si al Craciun…
Biblia …am rasfoit-o…
hat, pe când eram un tânc…
Si zicând acestea, gazda
adormi si mai adânc.

Si-a batut în alta parte
Calatorul milenar
coborât de pe Calvar.
-Este cineva la usa?
zice-o voce cu tepusa.
-Eu, Cuvântul ce da Har.
-Cum? Aici? La mine-n casa?
Eu sunt foarte ocupat.
Treburile nu ma lasa.
nici macar sa stau la masa.
Ma iertati, dar nu descui.
Cine are timp de sfaturi,
treaba lui!

Si-a batut Isus la usa
unui om la fel de rau.
-Cine-i?
Salvatorul tau.
-Salvator?! Eu n-am nevoie!
Daca-n cer, în tot înaltul,
la Iehova sau la Joe.
E un Rai mai sus de stele,
nu ma duc purtat de altul,
ci cu aripile mele!

Si-a batut Isus la alta usa
mâna marelui proscris.
Usa s-a …întredeschis.
-Cine-i si cu ce dorinta?
-Sunt de Tatal Meu trimis
ca sa va aduc salvare
prin credinta,
cum profetii au prezis.
-Da, credinta nu e rea…
Dar, de-i vorba de cainta,
eu nu las credinta mea!
Datina cea batrâneasca!
Pastele cu miel, cu pasca,
anul nou cu baclava,
peste la Buna Vestire.
Uite, asta-i mântuire!
Sa ma las ca ratacitii
de atatea vechi traditii,
de petreceri bunaoara,
de minciuna… necesara…
de o gluma… de-o tigara
si… de tot ce se iveste?…
Sa se lase cine-o vrea!
Îl priveste.
Eu nu las credinta mea!

Si, din nou, Acel ce-imbie
a batut la alt camin.
-O, Stapânul meu divin,
ce înalta bucurie!
Ai venit din Empireu
ca sa vizitezi în treacat
pe-un nevrednic cum sunt eu.
Uite, Îti sarut sandala
ca Maria din Magdala,
dupa cum Ti se cuvine.
Si-acum…du-Te si imparte
Vestea buna mai departe.
Si…mai vino pe la mine…

Si Isus S-a dus sa bata,

cu acelasi dor in piept,
la o usa departata.
-Domnul meu, de când Te-astept!
Vino, caci Ti-am pregatit

o odaie-nmiresmata,
cea mai buna încapere,
cu fotolii si laicere,
ca sa stam mai mult, mai mult…
Tu sa-mi tâlcuiesti mistere,
eu sa stau sa Te ascult.
intra dar, Lumina vie,
fagure de mângâiere!
Însa…n-atinti prin casa
ochii Tai din alte sfere,
caci…e-atâta murdarie
prin unghere…

Iar la urma Calatorul a batut la un pridvor.
Prin paienjenisuri sumbre si prin fum ametitor,
Se stârni un joc de umbre
si se auzi un geamat:
“Ajutor! Ajutor!”
Si deodata
se cutremura pridvorul
de o lupta-nversunata.
Ca naluci în vai desarte,
umbrele loveau de moarte.
Zanganira geamuri sparte.
Apoi usa a fost data
la o parte.

-Doamne, hotii ma sugruma.
Uite-ma cum ma legara.
Casa mea…era un templu,
un Eden, odinioara.
Dar prietenii cu masca
au stiut sa ma-mbrânceasca
în orgie si inviciu-
si din templul meu facura
o taverna si-un ospiciu.
Vino, Doamne, da-i afara!

Si Isus, luând în mâna
bici de funii si curele,
iata-L…face-un pas cu ele.
sare usa din tâtâna.
Cade lantul pe podele.
Fug ca serpii prin tarâna
toti prietenii de rele.
Fuge pofta si minciuna,
furtisagul si betia,
îmbuibarea si trufia;
fug…fug pe totdeauna.
-Doamne, sunt salvat! Sunt liber!
Casa mea a Ta e toata!
Nu mai pleci de-aici Isuse,
niciodata!
Intra ca Stapân pe veci.
schimba totul cum Îti place,
fa ce vrei, dar nu mai pleci!…

Fericit si plin de pace,
Domnul iute Isi sumete
mânecile Lui de in.
zboara sticlele de vin,
vestejitele buchete,
scrumiere si brichete,
toata spuma de venin.

Da. A fost învins dusmanul!
Se înalta-n soare schele…
Cu luciri de baionete,
bate, bate târnacopul
în perete.

Lumea plina de mirare,
trecatori, prieteni, rude,
toti se-ntreaba: Ce-o fi oare?
Iar Zidarul le raspunde:

“deocamdata, demolare!”

de Costache Ioanid

Thursday, January 17, 2008

Demers contra pornografiei

Demersul acesta este contra pornografiei. Generatiile de tineri trebuie sa se hotarasca: Dumnezeu sau pornografia. Avem nevoi de pocainta. Citeste demersul si semneaza-l, daca esti pentru. Acest post poate fi semnat si sub anonimat. Daca sunteti in problema asta, luati legatura cu mine imediat, cu frati apropiati si marturisiti-va! Lucrurile sunt deosebit de grave, nu le lasati asa!


--------------------------------------------------

"Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: 'Sa nu preacurvesti'. Dar eu va spun ca oricine se uita la o femeie, ca sa o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui' "


Pornografia, in orice forma, este provocarea unei situatii in care cineva sa se uite ca sa pofteasca trupul fotografiat sau fimat. Aceasta este ceea ce Domnul Isus a definit ca preacurvie. Este ceva rau, este asadar de condamnat si sunt impotriva oricarei forme de pornografie.

Vreau sa ii ajut pe tinerii care au astfel de probleme. Ma voi implica de acum in asta. Voi fi atent la mine si voi veghea sa nu cad intr-o astfel de situatie. Daca voi avea probleme voi gasi imediat ajutor din partea fratilor. Voi face totul, in ce ma priveste sa fac aduc unitate in lupta aceasta impotriva pornografiei.

Nu voi denigra pe nimeni care a cazut in asta si voi pastra secretul, cand mi-l va marturisi cineva. Voi face tot ce pot sa ajut si ma voi implica in rugaciune pentru tinerii care au aceste probleme. Noi suntem chemati sa ajutam, nu sa denigram.

Daca sunt eu cel care are probleme, vreau sa va rugati pentru mine. Vreau sa ma pocaiesc, vreau sa vorbesc cu cineva. Nu voi aduce peste ceilalti pedeapsa Domnului fiindca nu vreau sa ma pocaiesc, dar, in acest timp, ma prefac ca totul este bine, fatza de fratii mei. Nu vreau asta. Vreau sa ma pocaiesc de pacatul acesta greu.

Nu vreau sa preacurvesc in inima mea. Dar nu reusesc. Am nevoie de ajutor. Ma puteti ajuta?

Are Dumnezeu putere sa ma scape? DA!!! Vreau sa fiu curat pentru sotia mea, sa ma pastrez nespurcat. Vreau sa am o familie sfanta si sa fiu un tanar sfant. Pentru Dumnezeu!

Nu voi cocheta cu pornografia. Voi face tot ce pot sa previn contactul cu pagini murdare. Voi folosi internetul doar pentru pagini curate. Voi lupta pentru sfintenie in viata mea si a prietenilor mei. Asa, prietenii mei vor stii ca au un prieten adevarat!


--------------------------------------------------
--------------------------------------------------


Mai bine ai arunca la gunoi calculatorul, mai bine ai accepta sa rada toti de tine ca nu ai internet acasa... decat sa ajungi in IAD! Lucrurile sunt serioase, nu e film, nu e pantomima, e realitatea!!! E viata ta!

Acest demers te cheama la post si rugaciune pentru generatiile de azi. Lupta-te lupta cea buna a credinte! E generatia ta acum, esti tu acum. Pavel e in cer. Timotei s-a dus acasa. Acum, lupta e in mainile tale, viata ta e in joc. Suntem in razboi!

Indiferent in ce situatie esti, dintre cele de mai sus, sau alta care nu e acolo, semeaza manifestul. Fa si tu un manifest pe blogul tau. Generatiile noastre au nevoie de adevarul ca suntem frati si ca Dumnezeu iarta pacate, schimba vieti, nu de basmele si povestile despre ce bine ar fi sa... si certurile de partide, de cuvinte si de vorbe.

Thursday, January 10, 2008

Dragostea, când e curată


Dragostea, când e curată,
nu lipseşte niciodată,
nu-s nici ziduri, nici poveri
s-o oprească nicăieri.

Dragostea, când e fierbinte,
arde-n ochi şi-arde-n cuvinte,
arde-n lacrimi şi-n cântări
slava fericitei stări.

Dragostea, când e frumoasă,
e smerită şi duioasă,
credincioasă rămânând
pân' la moarte orişicând.

Dragostea, când e deplină,
e tăcută şi senină
şi-şi dă anii minunaţi
pentru Cer şi pentru fraţi.

Dragostea, când este bună,
poartă jugul dimpreună,
duce până la sfârşit
crucea lângă Cel Iubit.

Dragostea, când e cerească,
face sufletul să crească
pan' ajunge, luminos,
una-n umblet cu Hristos.

Dragostea, când este-ntreagă,
de Hristos n-o mai dezleagă
nici tăcere, nici cuvânt,
nici viaţă, nici mormânt.
de Traian Dorz